Est nàschida Filosofia de logu, pro una mirada noa subra sa Sardigna

Foto de Rossella Fadda

Unu grupu de professionistas chi arresonant subra sa Sardigna impreende su pensu filosòficu e totu is àinas chi oferit sa chirca teòrica pro cumprèndere s’ìsula nostra cun una mirada noa. Est sa punna de su laboratòriu ‘Filosofia de logu’ presentadu su bator de làmpadas in sa retza.

Nde faghent parte chircadores, istudiantes, dotzentes, ativistas chi leghent sa realidade sarda “boghende•si•nde su fachile de sa subalternidade e de sa dipendèntzia”. Aici iscrient in sa presentada de su situ www.filosofiadelogu.it Sebastiano Ghisu, Cristian Perra, Cristiano Sabino, Alessandro Mongili, Omar Onnis, Andria Pili, Giampaolo Cherchi, Federica Pau, Alessandro Derrù, Andrea Faedda, Stefano Puddu Crespellani, Fiorenzo Caterini.

Su progetu ‘Filosofia de logu’ cheret prus che totu giùghere s’arresonu subra sa Sardigna e subra is sardos a su tzentru de sa dibata teòrica. Ddu bolet fàghere “in manera autònoma e autodeterminada, impreende totu is ainas (e sos resurtados) chi nos oferit sa chirca teòrica interna a paritzas disciplinas”. In custu sensu, bolet promòvere una mirada filosòfica e crìtica subra sa Sardigna. Unu portu francu, si leghet in su decraru de intentos, pro totu is chi apant carchi cosa de interessante, de originale e de coragiosu de nàrrere subra sa realidade sarda e chi si leat sa responsabilidade chi cumportat su dibatu ispàdriu e pùblicu.

A sa base nch’est su mètodu filosòficu pro ite immoe sa Sardigna una filosofia sua non dda tenet: “Is iscòrrios fatos dae sa filosofia – ispiegant -, is miradas crìticas suas, iscandalosas in su tretu teòricu, tenent unu naturale istorbadore, chi ponent su pensamentu de totus cara a cara cun issu matessi, iscoviende•ddu. In Sardigna custos iscòrrios non ddoe sunt istados o non sunt essidos a campu, fintzas ca dd’ant impedidu. In Sardigna est in vigore su ‘pensu a sa sola’ e su ‘comente chi’. Su pensu a sa sola est s’aspriamentu de su pensu ùnicu, est su pensu isuladu, lunàdigu, autoreferentziale, chena ligòngios cun sa realidade materiale, sotziale, istòrica. Su ‘comente chi’ est su de èssere istràngios a nois etotu fatu a sistema, est su fraigare su pensu subra de una fintzione, de una rapresentatzione fartza”.

E duncas “Sa punna nostra est sa de derrùere su ‘comente chi’, liberende su campu dae sa mirada isceti “fintzionalista”, chi reduit sa Sardigna a un’apenditze amministrativa ebbia de s’Istadu italianu”.

L.M

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.

Iscrie pro primu

Cummenta

Sa mail non at a èssere publicada


*