Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Rondò Final, unu film subra sa festa de Sant’Efis

Prima regionale pro Rondò final, su film chi pro mesu de sas immàgines allegat de sa festa de Sant’Efis, unu ritu chi si repitet semper uguale dae 365 annos.

Su traballu de Gaetano Crivaro, de Margherita Pisano e de Felice D’Agostino, prodùidu dae Ruga Film e L’Ambulante cun sa partetzipatzione de Virage, sustentadu dae sa “Società Umanitaria Cineteca Sarda” de Casteddu e realizadu cun su contributu de sa Lege Tzìnema de sa Regione Sardigna, torrat a percùrrere chentu annos de imàgines filmadas de sa festa, imàgines chircadas e agatadas, bucones de pellìcula, nastros de famìlia, pixel.

In cuncursu internatzionale a su Vision du Réel, ùnicu film italianu in cuncursu internatzionale a su Fèstival de sos pòpulos pro sa setzione mediumetràgios, Rondò final est istadu retzidu cun prègiu e interessu dae sa crìtica e dae su pùblicu de totu Itàlia, e at partetzipadu dae pagu a sa de 46 editziones de su Laceno d’oro in Campània, e a su fèstival Unarchive de Roma dedicadu a su tzìnema de archìviu.

Su tìtulu de su film est ispiradu a s’òpera de Sergio Atzeni, publicadu a pustis mortu in sa regorta ‘I sogni della città bianca’. Totu cumentzat dae un’imàgine, unu cuadru acanta s’agatat passadu, presente e benidore. E dae su rituale comintzat su protzessu de acumulatzione, de imàgines e sonos, chi durat annos, chi si repitet in sos annos e cumpoent s’archìviu.

S’esplorant unos cantos fundos fìlmicos arrimados dae sa Cineteca sarda de Casteddu, (comente su fundu de Nino Solinas, Salvatore Bruno, Antonio Vodret, Francesco Muntoni, Fausto Lai e àteros) e si chircant e s’adobiant àteras miradas puru comente cussa de s’antropòlogu Felice Tiragallo, o de su tzineamadore Salvatore Carboni.

Imàgines, sonos, fògios de paperi, testos literàrios, pellìculas, vhs, pixel, boghes murmuddadas, avisos de megàfonos, càntigos, tzarradas telefònicas, trìnnidos, sirenas, passos, umbras de ogradas e tempos diferentes. Totu divenit “archìviu”. Materiales chi divenint territòrios atuales de esplorare e torrare a interpretare. Nudda duncas restat archìviu, ca totu divenit matèria bia.

Rondò final est frutu de unu percursu longu e vàriu de 7 annos. Est parte de unos cantos progetos de chirca e isperimentatzione tzinematogràfica (“Cinema di Seconda mano” e “Smontare e rimontare immaginari”), dedicados a sa realizatzione de film a cumentzare dae su “reimpreu de filmados de archìviu” portadu a in antis dae su laboratòriu l’Ambulante cun sa collaboratzione de sa Cineteca Sarda de Casteddu e finantziados dae sa L.R 15/2006 de sa Regione Sardigna.

Apuntamentu in Casteddu, domìniga su 19 de nadale a sas 11 a su Greenwich de bia de Sassari, e lunis su 20 de nadale a sas 20 a s’UCI-Cinemas de pratza Unione Sarda, in s’àmbitu de sa rassigna “Cinema di seconda mano 3”. A is proietziones ant a èssere presentes sos autores de sa pellìcula paris cun unos cantos membros de sa troupe e su diretore de sa Cineteca Sarda Antonello Zanda. A.D


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Cultura

Si podet fàghere arte e tzìnema fintzas impreende unu telefoneddu. In su mundu nche sunt medas festival de tzìnema chi promovent pellìculas realizadas gràtzias...

Atualidade

Prus de 18 mìgias sardos ant lassadu s’Ìsula in sos ùrtimos tres annos. Una comunidade manna comente a su comunu de Pauli, comente sa...

Cultura

Si narat “La tua memoria è la nostra memoria”, su progetu aparitzadu dae su Comunu de Boruta chi punnat a sa realizatzione de un’archìviu...

Atualidade

Sa Sardigna est unu logu galu pagu connòschidu dae sos turistas. Belle su 80% de sos turistas chi arribbat in s’ìsula, difatis, bìsitat isceti su 10% de...