Sardigna comente is àteras regiones de s’Itàlia. Fintzas in s’Ìsula is sardos ant votadu pro segare su nùmeru de is parlamentares chi, pro more de su referendum costitutzionale de domìniga e lunis, dae sa legisladura chi benit ant a colare dae 945 a 600.
Tocat a nàrrere chi is chi ant votadu non sunt istados medas: est andadu a is urnas su 36% ebbia, peus ant fatu isceti is sitzilianos. Ma custu contat pagu, pro ite su referendum non teniat bisòngiu de su quorum de su 50% de is persones cun deretu de votu.
A livellu locale, ant votadu “Eja” mescamente in su sud Sardigna, in ue sa pertzentuale de is cunsensos nche at isciaddidu su 70%, e in s’Aristanesu (69%). Sighit su 67% tra Nùgoro, Ogiastra e Tàtari cun sa Gaddura, mentras su datu prus bassu est cussu de sa Tzitade Metropolitana de Casteddu, de belle su 61%.
Segundu una prima istima, sa Sardigna diat dèpere pèrdere deghe o ùndighi parlamentares. Is senadores diant colare dae oto a chimbe, is deputados dae deghessete a ùndighi o dòighi.
Tando, in totu, is rapresentantes sardos in parlamentu ant èssere bìndighi o de sèighi. Ma custu dd’amus a ischire cun seguresa cando at a èssere aprovada una lege eletorale noa.
