Primu de maju, petzi sa Sardigna in zona ruja. Dae lunis in zona arantzu, ma cun su traballu in crisi

Su 1° de maju, Festa de sos Traballadores, b’at una Regione ebbia in zona ruja e est sa Sardigna. A pustis de èssere istada sa prima a isperimentare sa zona bianca, s’ìsula s’est agatada in prus pagu de tres chidas in zona ruja, cun totu sas cunseguèntzias chi custu cumportat. Dae lunis, però si torrat in zona arantzu.

Mancari gasi però, b’at pagu de festare pro sos sardos, difatis, comente denùntziant sos sindacados, cun su Covid su tassu de ocupatzione at peoradu meda. Sa pandemia at causadu sa serrada de medas realidades produtivas e arriscat galu de cantzellare paritzas atividades, e de cunseguèntzia medas postos de traballu. In itàlia, in s’ùrtimu annu, sunt istados pèrdidos 900 mìgia de traballu e medas siendas italianas, a pustis de su 30 de làmpadas, sunt prontas a mandare a sos dipendentes issoro àteras lìteras de litzentziamentu.

Fintzas su cummèrtziu oramai est sufrende a càusa de sos perìodos longos de serrada impostos dae sos provedimentos contra su Covid-19. Eris in Nùgoro e in Tortolì ant protestadu sos butegheris. In su capulogu barbaritzinu sos cummertziantes, ant manifestadu a suta de sa Prefetura cun cartellos e istrisciones, imbetzes in Ogiastra 200 butegheris ant protestadu in su caminu printzipale de sa tzitade ponende•si in fila, unu fatu a s’àteru, poderende in modu simbòlicu cun sas manos unu filu nieddu.

Dae lunis in Sardigna si torrat in zona colore de arantzu, ma s’ìsula at a abarrare “blindada” finas a su 14 de maju. Su presidente de sa Regione, Christian Solinas, difatis at prorogadu duas ordinàntzias: sa primu allònghiat de duas chidas sos controllos cun proas lestras a sos arribos in sos iscalos sardos, sa segunda pròrogat de àteras 14 dies etotu sa proibitzione de intrada a sos propietàrios de sa segundas domos non residentes in s’Ìsula, si non pro bisòngios de traballu, motivos de salude, e semper presentende sa tzertificatzione de vatzinatzione o de negatividade a su tampone. Tocat a nàrrere chi si tratat de provedimentos netzessàrios, leados pro amparare s’ìsula dae àteros contàgios, chi però sighint a betare a terra e a iscambare unu cumpartu comente cussu de su turismu, chi prus de totus est istadu dannificadu dae sa pandemia.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.

Iscrie pro primu

Cummenta

Sa mail non at a èssere publicada


*