Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

1984, su libru de Orwell in un’ispetàculu de teatru

Ite est su controllu? E sa libertade? In un’iscenàriu de una gherra sena agabbu, sos personàgios de George Orwell O’Brien e Winston si cunfrontant subra de custas preguntas a s’internu de s’ispetàculu de Gianluca Medas, bogadu a manera lìbera dae “1984”, su libru de George Orwell.

S’ispetàculu, a tìtulu “1984: Ecce homo”, interpretadu dae sos atores Filippo Salaris e Alessandro Pani, naschet dae una coprodutzione tra sas cumpangias ‘Artisti fuori posto’ e ‘Figli d’arte Medas’ e at a èssere presentadu pro sa primu borta sàbadu s’11 de Nadale a sas 20:30 e domìniga su 12 a sas 18:30 in su Teatru Modernu de Pauli.

Sos duos protagonistas, cun sos ruolos de sa guàrdia pro O’Brien e de su presoneri arrennegadu pro Winston, s’afrontant in unu diàlogu chi faeddat de sa vida, de sa realidade comente illusione, de sa libertade, de sa beridade, de s’amore e de sos sèberos chi si depent, o si podent fàghere, pro otènnere su mègius. Chie tenet resone? E chie diat dèvere tènnere resone? S’ossessione de Winston est de connòschere sa fonte de controllu de sa realidade, una realidade chi pro O’Brien est isceti illusòria e guvernada dae su Frade Mannu, o Grande Fratello.

In ambos duos b’est sa consièntzia chi sa risposta definitiva, sa beridade, sa libertade, colant a traessu de su dolore e sa timoria. Fortzis pro si rebellare a su controllu assolutu est bisòngiat una prospetiva noa.

S’iscena est disegnada dae Marco Nateri (chi at contivigiadu fintzas sos costùmenes) e s’agiunghent elementos chi parent chi essant dae su nudda, creados dae sos disinnos luminosos de Andrea Piras, dae sos sonos e dae sas mùsicas de Fabio Coronas e dae sas projetziones de sas animatziones (semper de Fabio Coronas) e de sos vìdeos realizados dae Filippo Salaris, arribbende a fraigare in custa manera unu “universu àteru”, parallelu a su nostru in ue s’istòria sighit una lìnia diferente. Ma a beru sas diferèntzias sunt gasi medas?


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Cultura

Mèrcuris 4 de nadale a is sete de merie in su Teatru Adrianu de Casteddu sa finale de su prèmiu tzinematogràficu Kentzeboghes intregadu a...

Cultura

Otieri archìviat sa de sessantaghimbe editziones de su Prèmiu omònimu de literadura sarda cun una grandu tzerimònia de premiatzione de sos autores. Sa manifestatzione...

Atualidade

Su traballu movet dae s’òpera omònima de Maria Michela Deriu

Atualidade

S'addòbiu de s'assessora Manca cun sos garantes de sos detenudos