Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Tres grandu fèminas sardas regordadas in una colletzione de isciallos

Bestire un’isciallu pro ammentare tres grandu fèminas de sa cultura sarda de su sèculu coladu: su prèmiu Nobel pro sa literadura, Grazia Deledda, sa pintora Edina Altara e sa psichiatra e sagista Nereide Rudas.

Est s’idea de su disignadore Paolo Curreli pro sa colletzione noa de isciallos de su màrchiu Bagella.
“Su motivu de custu isèberu est acapiadu no isceti dae su balore dimustradu in artes diferentes meda, ma finas dae s’idea de pònnere a notu su coràgiu chi unit custas fèminas chi in su Noighentos fiant resèssidas a espressare s’arte e su pensamentu crìticu issoro e a s’afirmare in unu mundu de òmines”, ispiegat su mere Rinaldo Bagella.


Sa colletzione noa at a èssere bèndida no in Tàtari ebbia, in sa butega istòrica butega de cursu Vittorio Emanuele, ma finas in sa retza, in sa butega in lìnia de s’azienda. Sa colletzione ant a èssere presentada puru in sas retes sotziales pro mèdiu de imàgines de sos isciallos e cun paràulas chi aprofundint sas personalidades de sas fèminas protagonistas de su progetu. Sos testos sunt istados contivigiados dae sa professora Antonella Camarda, istòrica de s’arte e diretora de su Museu Nivola de Orane, e dae Bastiana Madau, autora, editora e crìtica literària.


Est giai su de tres annos de sighida chi s’artista Paolo Curreli collàborat cun su màrchiu Bagella pro creare una lìnia de isciallos ispirada a s’arte e a sa cultura sarda: “Pro Deledda Apo seberadu una tzita de sa setzessione viennesa, pro istesiare sa figura sua dae su folclorismu e pro dda torrare a collocare in s’atmosfera europea”, ispiegat Curreli, “Altara dd’apo pensada imbetzes comente a unu cuadru de Andy Warhol. Nereide Rudas pro mene at aprofundidu s’ànima de s’ìsula de sos coraddos”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...