Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Segadu unu buscu de tzinìberu: istòria de unu ‘delitu’ ambientale In s'ora si pesat sa polèmica pro sa lege noa de su 'Piano Casa'.

Ispèrdidu unu ghiniberàrgiu pro lassare tretu, forsis, a su tzimentu. Est acontèssidu in su parcu de Portu Conte in sa costa de s’Alighera connota comente Capo Caccia. Unu sartu suta amparu paesagìsticu. Inoghe, in is chidas coladas, unu buscu de tzinìberu est istadu belle totu segadu. A dannu fatu si nd’est abigiadu su Corpus Forestale de sa Sardigna chi at secuestradu sa zona chi apartenet a s’hotel Capo Caccia.

Sa noa est essida in totu is cuotidianos, giassos in lìnia e televisiones e at iscasiddadu is chèscias de is ambientalistas de su Grupu de interventu giurìdicu chi faeddant de ‘delitu ambientale’. Cussu tretu de costa, iscrient in su giassu de s’assòtziu, est tutelada cun vìnculu paesagìsticu e de cunservatzione integrale e s’agatat pagu a largu dae s’àrea Sic, chi bolet nàrrere situ de importu comunitàriu, ‘Capo Caccia e Punta del Giglio’. Galu non s’ischit si is chi ant segadu de fundu is matas aiat otentu calicuna autorizatzione, ma est pagu dàbile. Si s’at a andare a protzessu, is ambientalistas sunt prontos a si pònnere comente parte tzivile, pro pedire una cundenna esemplare pro is autores de custu degollu. S’hotel de Capo Caccia est famadu puru pro ite in is annos Setanta ddoe aiant giradu un’iscena de su film ‘La spia che mi amava’ de sa sèrie 007, cun s’atore Roger Moore chi faghiat sa parte de James Bond.

Su fatu est acontèssidu pròpiu in custas dies chi sa Giunta regionale at presentadu sa lege noa pro su ‘Piano casa’ chi, si esseret aprovada dae su Cussìgiu regionale aici comente est immoe, at a permìtere de crèschere albergos e domos chi sunt in intro de sa lìnia de is 300 metros dae mare, tutelada dae su Ppr (pianu paesagìsticu) de su 2006. Una norma chi at giai allutu su dibata polìtica tra sa majoria de tzentru-dereta e sa minoria de su tzentru-manca, giai pronta a s’opònnere. Su pròpiu at a fàghere su Guvernu natzionale chi diat pòdere impugnare sa lege a dae in antis de sa Corte Costitutzionale, comente at fatu a ischire sa sutasegretària de s’Isvilupu econòmicu Alessandra Todde.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018