Is disacatos causados dae s’òmine a s’ambiente sunt inevitàbiles o “irreversìbiles”: a ddu tzertificare est un’istùdiu de is Natziones Unidas chi ponet a notu chi si is emissiones de gas serra in s’ambiente ant a sighire cun custos ritmos, intro deghe annos is temperaduras de sa Terra ant a crèschere de 1,5°C, isciaddende su lìmite a pustis de su cale non s’at a pòdere prus torrare in segus. In prus, intro sa fine de custu sèculu su callentamentu terrestre at a provocare un’ampulamentu de duos metros de su livellu de su mare, unu protzessu chi “no at a pòdere èssere furriadu”.
Pro is espertos, s’ùnica possibilidade pro evitare o limitare is efetos de su riscaldamentu climàticu est cussu de abbassare a sa lestra is emissiones de CO2 in s’atmosfera.
Comente iscriet s’agentzia de imprenta Dire, custos datos nde essint a campu dae su primu istùdiu orgànicu e agiornadu, cumentzadu in su 2013, fatu dae s’International Panel on climate change (Ipcc), unu de is organismos internatzionales prus autorèvole de su setore. Sa punna de custu testu de 42 pàginas est cussa de donare informatziones pràticas a is capos de istadu e de guvernu chi in cabudanni s’ant a addobiare a Glasgow pro sa Cop26, sa Cunferèntzia internatzionale subra su Clima promòvida dae is Natziones Unidas, presièdia immoe dae s’Itàlia paris cun su Regnu Unidu.
Su segretàriu generale de s’Onu Antonio Guterres, cummentende is resurtados de custu traballu, at avèrtidu chi s’umanidade est “in còdighe ruju”, e at agiuntu: “Si immoe totus unimus is fortzas, tando amus a pòdere evitare sa catàstrofe climàtica. Ma, comente acrarit bene meda su documentu de oe, non ddoe at tempus pro àteros ritardos o iscusas. M’iseto chi is capos de guvernu e is atores interessados s’impinnent pro more chi sa Cop26 siat una bona resèssida “.
Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22
