Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Clima, segundu s’Onu is dannos a s’ambiente sunt irreversìbiles Segundu su raportu fatu dae s'International panel on climate change, si si sighit gosi is emissiones de gas serra ant a fàghere aumentare is temperaduras de 1,5°C, e non s'at a pòdere prus torrare in segus.

Is disacatos causados dae s’òmine a s’ambiente sunt inevitàbiles o “irreversìbiles”: a ddu tzertificare est un’istùdiu de is Natziones Unidas chi ponet a notu chi si is emissiones de gas serra in s’ambiente ant a sighire cun custos ritmos, intro deghe annos is temperaduras de sa Terra ant a crèschere de 1,5°C, isciaddende su lìmite a pustis de su cale non s’at a pòdere prus torrare in segus. In prus, intro sa fine de custu sèculu su callentamentu terrestre at a provocare un’ampulamentu de duos metros de su livellu de su mare, unu protzessu chi “no at a pòdere èssere furriadu”.

Pro is espertos, s’ùnica possibilidade pro evitare o limitare is efetos de su riscaldamentu climàticu est cussu de abbassare a sa lestra is emissiones de CO2 in s’atmosfera.

Comente iscriet s’agentzia de imprenta Dire, custos datos nde essint a campu dae su primu istùdiu orgànicu e agiornadu, cumentzadu in su 2013, fatu dae s’International Panel on climate change (Ipcc), unu de is organismos internatzionales prus autorèvole de su setore. Sa punna de custu testu de 42 pàginas est cussa de donare informatziones pràticas a is capos de istadu e de guvernu chi in cabudanni s’ant a addobiare a Glasgow pro sa Cop26, sa Cunferèntzia internatzionale subra su Clima promòvida dae is Natziones Unidas, presièdia immoe dae s’Itàlia paris cun su Regnu Unidu.

Su segretàriu generale de s’Onu Antonio Guterres, cummentende is resurtados de custu traballu, at avèrtidu chi s’umanidade est “in còdighe ruju”, e at agiuntu: “Si immoe totus unimus is fortzas, tando amus a pòdere evitare sa catàstrofe climàtica. Ma, comente acrarit bene meda su documentu de oe, non ddoe at tempus pro àteros ritardos o iscusas. M’iseto chi is capos de guvernu e is atores interessados s’impinnent pro more chi sa Cop26 siat una bona resèssida “.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Cultura

Si podet fàghere arte e tzìnema fintzas impreende unu telefoneddu. In su mundu nche sunt medas festival de tzìnema chi promovent pellìculas realizadas gràtzias...

Atualidade

Prus de 18 mìgias sardos ant lassadu s’Ìsula in sos ùrtimos tres annos. Una comunidade manna comente a su comunu de Pauli, comente sa...

Cultura

Si narat “La tua memoria è la nostra memoria”, su progetu aparitzadu dae su Comunu de Boruta chi punnat a sa realizatzione de un’archìviu...

Atualidade

Sa Sardigna est unu logu galu pagu connòschidu dae sos turistas. Belle su 80% de sos turistas chi arribbat in s’ìsula, difatis, bìsitat isceti su 10% de...