Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Unu càrtzere aici non tenet sensu perunu

A ite serbit unu càrtzere chi non megiorat sa vida de is persones detenudas? A ddu dimandare est Maria Grazia Caligaris, presidente de s’assòtziu Socialismo Diritti Riforme, in una lìtera iscrita a pustis de sa morte de unu cartzeradu in su presone de Aristanis. Un’òmine s’est òchidu, su motivu non s’ischit comente acontesset a s’ispissu in custas situatziones.

Ma in is penitentziàrios italianos sunt medas is cartzerados chi detzident de acabbare de bìvere: segundu is nùmeros publicados dae su Centro Studi Ristretti Orizzonti dae su 2000 a su 15 de cabudanni 2021 sunt istadas 1.204 is chi si che sunt leados sa vida in intro de unu càrtzere. Custu bolet nàrrere chi ogni annu s’ochient unas 60 persones.

“Non si podent valutare is motivatziones chi batint una persone a si suitzidare – narat Caligaris –. A s’ispissu però su chi induit no atzetare prus s’esistèntzia e a si ochiere est su sentidu de abbandonu. Su de abarrare a totora inserrados in una tzella sena pòdere traballare, su de s’intèndere sena unu benidore podet portare a beru a su disisperu. Unu suitzìdiu in càrtzere est su dramma de sa soledade sena remèdiu acanta s’agatat una persone. Est s’ausèntzia de diàlogu e de possibilidade de èssere ascurtadu a beru. Est unu fallimentu subra de su cale is istitutziones depent riflètere”.

Prus in generale sa presidente de Sdr at postu a notu comente custu sistema detentivu non tenet sensu, pro ite non donat a is detenudos s’isperàntzia de si pòdere riscatare e “in prus umìliat su ruolu de chie traballat in intro de un’Istitutu penitentziàriu. Tocat a garantire prus personale, no agentes ebbia ma educadores puru. Tocat a promòvere prus ocasiones de traballu e intervènnere cun programmas e cunditziones de cunvivèntzia chi agiudent is persones a afrontare unu benidore acanta siant protagonistas de sa vida issoro”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018