Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Pellìculas / Su tempus de su ‘Bentu’ e cuddu de sa modernidade

Dae su film Bentu: Raffaele cun Angelino. Foto de Rebecca Scintu

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de sa mustra internatzionale de su tzìnema in Venezia acanta est istadu premiadu cun su Bisato d’Oro pro sa de mègius regia a sa rassegna ‘Giornate degli autori’.

Su film, totu faeddadu in sardu, naschet dae unu traballu chi Mereu at fatu cun s’Universidade de Casteddu (cursu de laurea in Produzione Multimediale) cun sa cale collàborat dae annos e como est possìbile a ddu bìdere in sos tzìnema. Unu grupu de universitàrios (massimamente fèminas) at leadu parte a sa traballadura de su film.

S’istòria de Bentu est pigada dae unu contu de s’iscritore Antonio Cossu. Protagonistas sunt Peppeddu Cuccu (giai atore in Banditi a Orgosolo cando fiat piticu) chi interpretat Raffaele, unu bèciu massaju, e Giovanni Porcu chi faghet sa parte de su giòvanu Angelino e est a sa prima presèntzia in unu film.

Bentu faeddat de un’atividade chi non b’est prus, cussa de su massaju chi traballat sa terra chena s’agiudu de sa tecnologìa, in piessignu de sos tratores. Raffaele a pustis de aere regortu su trigu pro s’ierru est abettende su bentu chi at a partzire sos pibiones dae sa paja. Su bentu però non arribat e Raffaele dae mangianu a note abettat pro de badas. A isse faghet cumpangìa Angelino chi ddu agiudat in su traballu e chi non bidet su momentu de cabaddare su caddu de Raffaele.

Bentu est unu contu chi ponet in craru sa diferèntzia tra su tempus lentu de su traballu de sos annos chimbanta in su sartu, fatu de isetu e respetu de sa natura, e cuddu de sos annos de oe, de sa modernidade (tema presente in àteras pellìculas de Mereu) chi non bolet abetare e bolet totu in deretura. Mancari su film siat ambientadu in unu tempus coladu, nos faeddat de oe e de comente s’òmine est bivende su raportu cun sa sa natura.

Su ritmu de sa pellìcula est lentu comente sas dies de Raffaele mentras abetat su bentu e a bortas assimigiat a cuddu de unu documentàriu, puru pro sa realidade de sos logos chi su regista est arrenneschidu a trasmìtere.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

Est cosa nòdida, a pitzu de sos sardos esistint maicantos istereòripos e logos comunos. Medas faghent a rìere, àteros, sos prus malos, ponent fele,...

Cultura

Su tzìnema de s’Àsia arribat in Sardigna cun una seletzione de in prus de 20 film tra anteprimas italianas e europeas. Dae su 7...

Cultura

Cumentzat dae su Queensland su biàgiu chi at a batire sa rassegna de Visioni Sarde in totu su mundu. Est de importu chi movat dae s’Austràlia una rassegna destinada a promòvere su giòvanu...

Cultura

S’est concruida martis su 21 de onniasantu in sa tzitade belga de Gand sa premiatzione de su Brussels Beer Challenge, unu de sos cuncursos...